Păducelul face parte din familia Rosacea și este un arbust spinos, care înflorește la sfărșitul lunii aprilie-începutul lunii mai și ale cărui fructe roșu intens se culeg în septembrie-octombrie. Cel mai eficient este consumat sub formă de pulbere sau tinctură, deoarece prin fierbere își pierde o parte dintre proprietățile terapeutice.
Păducelul este cardiotonic, vasodilatator coronarian, îmbunătăţeşte irigarea cordului, antiaritmic, antihipertensiv, are capacitatea de restabilire a circulaţiei în zonele necrozate după infarctul miocardic, sedativ și vitaminizant. Datorită acestpr proprietăți, el îmbunătățește funcționarea aparatului cardiovascular și protejează organismul împotriva stresului.
Se utilizează ca adjuvant în: tulburări de ritm cardiac (tahicardie, palpitaţii, extrasistole), insuficienţă cardiacă, cardiopatie ischemică, angină pectorală, infarct miocardic, hipertensiune arterială, scleroză cardiacă, ateroscleroză incipientă, distonii neurovegetative, anxietate, nevroze. Păducelul este eficient împotriva atacurilor de panică, a ameţelilor, combate migrenenele, le vine în ajutor persoanelor cu emotivitate excesivă, labile psihic, celor care suferă de insomnii, oboseală cronică, despresie și poate fi folosit chiar în cazul copiilor cu tulburări de comportament și agresivitate. De asemenea, s-a constatat că păducelul are un rol important în oxigenarea şi hrănirea celulelor nervoase, mărind capacitatea de apărare a organismului.
Medicina tradiţională de la noi foloseşte preparatele din păducel la peste 50 de afecţiuni maladive, în principal la cele cardiace şi nervoase. În România se găsesc cinci specii de păducel, cu denumiri populare de păducel: gherghin, gherghinar, mărăcine alb, mălăeţ şi mălaiul cucului.
La persoanele vârstnice, păducelul este cel mai bun remediu împotriva degenerării cordului, previne alterarea mentală specifică senilității și simptomele bolii Alzheimer. În plus, crește semnificativ capacitatea de efort fizic și intelectual.
Tinctura de păducel
Mărunțiți aproximativ 20 g flori de păducel, frunze sau fructe uscate într-un mojar și le puneți la macerat timp de zece zile în 100 ml alcool 600, într-un borcan închis ermetic. Strecurați apoi amestecul printr-un tifon și turnați-l în sticluțe de culoare închisă. Se consumă intern câte 10-15 picături, diluate în 50 ml apă, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de mesele principale, în cure de 3 săptămâni pe lună.
Siropul de păducel
După ce sunt uscate bine, fructele de păducel se toacă foarte mărunt. Așezați apoi în straturi consecutive, de aproximativ două degete fiecare, într-un borcan, păducel și miere de albine. Recipientul se închide ermetic și se lasă într-un loc răcoros și întunecos 1-2 luni. După aceea, se strecoară conținutul prin tifon și puneți siropul astfel obținut în sticle de culoare închisă. Se consumă câte o lingură de sirop, de 4 ori pe zi.